Azi dimineata eram asa intr-o stare de somnolenta extrem de placuta; nici nu ma trezisem, dar nici nu dormeam. Mai ciripeau cateva pasari pe afara, mai suiera vantul, mai o pisica pe la geam (stau la parter). Frumos, ce sa mai! Dam drumu la visare! Si brusc... aud un zgomot de copite de cal. O trasura eleganta, trasa de un cal alb cu hamuri aurite. Un paj ajuta o lady sa coboare. Ea isi tine cu grija crinolina si abia dupa ce atinge pamantul cu piciorul drept indrazneste sa priveasca in fata: un gentleman englez asteapta sa o acompanieze la bal. Superb, superb, superb! Ma intorc pe partea cealalta si deschid ochii multumita. Si ce sa vezi?! Zgomotul inca se auzea. Ma ridic si privesc buimaca pe geam. Ce credeti ca era?
Calul alb era de fapt roscat; nu avea hamuri aurite, ci mai degraba vechi si roase. El la randul lui parea destul de batran. Saracutul... Trasura? O caruta plina cu fan. Domnisoara in crinolina? O tanti dolofana, destul de colorata, care sedea mot in varful carutei. Si, in sfarsit, gentleman-ul englez, nimeni altul decat un oarecare domn, si el destul de colorat, nebarbierit de cel putin 3 zile, murdar si deloc manierat. O caruta cu fan sau paie in mijlocul Bucurestiului. Doamneeeee, de ce nu i-am facut poza???
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu