In mod inevitabil, cand vorbesc despre o persoana care nu mai este, ma gandesc la faptul ca, in mod sigur, acea persoana ma aude. Cu aceasta postare deschid un sir (lung, sper eu) de postari despre oameni dragi mie, pe care i-am cunoscut personal sau doar i-am admirat de pe o treapta in mod semnificativ mai joasa, oameni care astazi s-au stins, dar care merita sa fie amintiti.
Am ales sa scriu despre Patrik Swayze pentru ca in ultima vreme (in special astazi) m-am gandit foarte mult la el si, mai mult, toti cei din jurul meu au deschis acest subiect in mod constant.
L-am descoperit pe Patrik relastiv tarziu. Aveam 13-14 ani si un CD cu "Dirty dancing" zacea undeva pe biroul meu de cel putin un an. Ma impiedicasem de el de multe ori, insa nu ma tenta deloc sa-l vad. Stiam ca e un film vechi pana si tusul sau scrisul de mana de pe CD imi displacea. La insistentele lui tati, m-am hotarat intr-o seara sa ma uit totusi la film si... mi-a placut. Cam o saptamana dupa aceea ma gandeam numai la Johnny si Baby. Recunosc ca mi se parea putin exagerat stilul lor de dans, dar povestea de dragoste, felul cum s-au indragostit dansand, faptul ca dansul a fost cel care i-a unit... asta intr-adevar m-a impresionat.
Astazi nu pot sa cred ca Patrik nu mai e. In ultima vreme multi idoli de-ai mei au murit. As putea spune ca, treptat, raman fara modele de urmat in viata, dar as minti. Oamenii au murit, dar exemplul lor va ramane pentru totdeauna.
Dumnezeu sa-l odihneasca!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu